duminică, 12 februarie 2012

"Ce este poezia?"


Dezbatere pe tema “Ce este poezia?”

11 septembrie 2009
Vă propuneam această temă întrucât sunt – chiar în interiorul cercului, deloc restrâns (!) al celor care o practică sau măcar o citesc (din curiozitate ori din simpatie) – o sumedenie de păreri, ceea ce nici nu este deplasat, acceptând că poezia se adresează primordial simţurilor, dar şi opinii, adică concepţii argumentate, contradictorii, Acestea din urmă, adesea antagoniste, absurde, ca „epigrama” scrisă şi publicată de un poet român(?), la moartea lui Eminescu…
Fireşte că la sfârşitul acestui demers, nu se va naşte, nici elabora, o definiţie a poeziei. Dar, vom ştii cu certitudine ce „gândeşte lumea” despre o manifestare spirituală, filozofică, erotică – în sensul elen al termenului. Poate cineva ne va spune în ce fel a fost înfluenţat de poemele pe care le-a citit sau de cele pe care le-a scris el însuşi. Şi dacă versurile patriotice ori encomiastice au fost de natură a reuni şi/sau mobiliza grupuri sociale. Oare poeziei îi ajunge muzicalitatea ei proprie sau câştigă prin punerea ei pe muzică? O fii prozodia o condiţie a peziei? Versurile ar trebui ori nu, să fie alcătuite în aşa fel încât oricine să le poată memora şi recita? Cât câştigă un poem bine pus în pagină? (Apollinaire). Pot fi încărcate de valoare parodierile sau versurile scrise à la manière de ? Traducerile, ce şansă au ele de a reda fiorul şi trăirile poetului (Esenin tradus de Lesnea)? O fi adevărat, sau fals, că poezia românească se degradează (cam) la fiecare zece ani? De ce mai admirăm Iliada şi Odisseea? Dar pe Dante şi pe Shakespeare? Nu ar fi mai consult să ne ascundem preferinţele poematice, ca să nu eşuăm în ridicol, faţă cu secolul „XXI…” primul dintr-un mileniu care dă semne de ratare?!.
Iată un punct de plecare, de unde vă puteţi îndrepta în orice direcţie. Vă puteţi opri oricând, fie pentru că aţi obosit, fie din cauza lenei. Să nu vă străduiţi (inutil!), să răspundeţi tuturor întrebărilor… Uneori, un răspuns valorează mai mult decât un soclu de aur. Aduceţi-vă aminte că de (prea) multe ori, întrebările care vă frământă sunt cele mai intense trăiri, care vă colorează existenţa.
Eu nu am reuşit să umplu o pagină A4 ! Mă aştept să recoltez replici la fel de scurte, dar sper să fie mai consistente.

                                                                                       Dr. Lucian Munteanu
Post scriptum (12 februarie 2012!) : demersul meu nu a trezit niciun ecou... Comentaţi, comentaţi, comentaţi !



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu